Rosia Montana – marturii incomode – partea I

Greenpeace România a organizat astăzi, la intrarea în Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, o acțiune de comemorare, la un an de la dezastrul nuclear de la Fukushima, din Japonia.
Protest Greenpeace – Un an de la dezastrul nuclear din Japonia

La protestul pașnic au participat 10 activiști, care au ilustrat mesajul Greenpeace cu ajutorul unor materiale vizuale.
Tot astăzi, Greenpeace face publice rezultatele unui sondaj de opinie referitor la construirea de noi reactoare în România, la un an de la dezastrul nuclear japonez. Conform sondajului, 62% dintre români sunt împotriva construirii de noi reactoare, cu 10% mai mult decât în 2010, când Greenpeace a realizat un sondaj similar.
„Le cerem factorilor de decizie din Ministerul Economiei să țină cont de dorința celor pe care îi reprezintă și să elimine din strategia energetică națională proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.” declară Ionuț Cepraga, coordonator de campanii Greenpeace.

Acțiunea de astăzi face parte dintr-o serie de activități ce marchează un an de la dezastrul nuclear din Japonia, împreună cu publicarea raportului Lessons from Fukushima, cu lansarea unei hărți interactive cu toate cele peste 400 de reactoare nucleare din lume și cu o galerie foto cu imagini din Fukushima.
Simultan, Greenpeace a organizat acțiuni similare în alte 19 țări din lume.

Pe 11 martie 2011, Japonia a fost lovită de un cutremur devastator, care a declanșat un tsunami. Acesta a lovit coasta estică a Japoniei și a afectat grav centrala nucleară de la Fukushima Daiichi, declanșând cel mai grav dezastru nuclear după cel de la Cernobîl, din 1986.

Mărturiile oamenilor din Roșia Montană, care nu se dau bătuți și luptă în continuare împotriva proiectului minier care le-ar distruge casele, locurile în care au copilărit, au trăit, în care și-au îngropat rudele – viața și mediul înconjurător. Materialul complet, începand cu 6 martie 2012 !
Va rog sa distribuiti mai departe acest material. Implică-te în campanie pe: http://www.greenpeace.ro/rosiamontana/

Roșia Montană – mărturii incomode (trailer) from GreenpeaceRomania on Vimeo.

Un nou raport Greenpeace arată că dezastrul nuclear de la centrala Fukushima Daiichi, situată pe coasta estică a Japoniei, nu a fost provocat de o calamitate naturală, ci de greșelile guvernului japonez, autoritățile de regmelentare și de industria nucleară.
Tokio, 28 februarie, 2012 – Greenpeace a lansat astăzi Lessons from Fukushima, un nou raport care arată că dezastrul nuclear de la centrala Fukushima Daiichi, situată pe coasta estică a Japoniei, nu a fost provocat de o calamitate naturală, ci de greșelile guvernului japonez, autoritățile de regmelentare și de industria nucleară. Concluzia esențială a raportului este că acest dezastru nuclear provocat de mâna omului se poate repeta la oricare centrală nucleară din lume, milioane de oameni fiind astfel expuși riscului.

„Deși declanșat de tragicul cutremur și tsunami din 11 martie, dezastrul de la Fukushima a fost, în cele din urmă, provocat de către autoritățile japoneze, care au ales să ignore riscurile și să considere afacerea o prioritate mai mare decât siguranța,” a declarat Jan Vande Putte, campaigner Greenpeace pe energie nucleară. „Acest raport arată că energia nucleară nu este sigură în mod inerent, iar guvernele aprobă în pripă construirea de noi reactoare nucleare, însă nu sunt pregătite corespunzător pentru a face față problemelor și pentru a proteja oamenii de dezastrele nucleare. Acest lucru nu s-a schimbat de la dezastrul de la Fukushima și de aceea, milioane de oameni sunt în continuare expuși riscurilor nucleare.”

Pentru realizarea raportului (1), Greenpeace a apelat la o serie de specialiști precum dr.David Boilley, expert în fizică nucleară, de la, laboratorul de radiații independent ACRO, din Franța , Dr. David McNeill, corespondent japonez al publicației The Chronicle of Higher Education și al altor publicații și Arnie Gundersen, inginer nuclear în cadrul Fairewinds Associates,. Raportul, revizuit de dr. Helmut Hirsch, expert în siguranța nucleară, atinge trei puncte importante:

1) Autoritățile japoneze și operatorii centralei nucleare de la Fukushima au făcut estimări complet greșite referitoare la riscurile unui accident grav. Riscurile reale erau cunoscute, însă au fost minimizate și ignorate.

2) Chiar dacă Japonia este considerată una dintre cele mai bine pregătite țări din lume în ceea ce privește confruntarea cu dezastre majore, realitatea unui dezastru nuclear masiv s-a dovedit a fi mult mai gravă decât se estimase. Planurile de stare de urgență nucleară și evacuare au dat greș, iar oamenii nu au fost protejați.

3) Sute de mii de oameni au fost profund afectați de evacuările menite să-i scape de contaminarea radioactivă. Acești oameni nu își pot reface viețile din cauza lipsei sprijinului și compensațiilor financiare. Japonia este una dintre cele doar trei țări în care operatorul nuclear este tras la răspundere, prin lege, pentru toate costurile unui eventual dezastru. Cu toate acestea, și acolo legea și schemele de compensație sunt necorespunzătoare. Chiar după un an de la începerea dezastrului, oamenii afectați sunt lăsați pur și simplu să se descurce singuri, iar contribuabilii japonezi vor suporta, în cele din urmă, majoritatea costurilor.

„Acest dezastru a fost previzibil și ar fi putut fi prevenit, dar a avut loc din cauza veșnicei strategii prin care se fac economii pentru a proteja profitul, nu oamenii,” a declarat Kazue Suzuki, campaigner Greenpeace pe energie nucleară în Japonia. „Autoritățile deja fac eforturi nechibzuite pentru a reporni reactoarele fără să fi învățat nimic de pe urma dezastrului de la Fukushima, iar oamenii vor fi, din nou, obligați să plătească prețul pentru greșelile guvernului lor.”„Oamenii nu ar trebui să fie forțați să trăiască cu mitul siguranței nucleare, la umbra unui dezastru nuclear care se poate întâmpla oricând,” a spus Vande Putte. „Energia nucleară trebuie îndepărtată treptat și înlocuită cu investiții inteligente în măsuri de eficiență energetică și energie obținută din surse regenerabile. Această abordare va crea milioane de locuri de muncă sustenabile, va îmbunătăți independența energetică, va reduce emisiile de gaze cu efect de seră și va asigura condițiile necesare pentru ca oamenii să nu mai sufere de pe urma emisiilor radioactive provocate de un dezastru care ar fi putut fi prevenit.”

Greenpeace solicită guvernului japonez să nu repornească centralele nucleare, ci să sprijine măsurile de eficiență energetică și de încurajarea energiei regenerabile, făcând totodată un apel global la renunțarea treptată la energia nucleară până în 2035. (2).

Note:

1) Link către rezumatul raportului Lessons from Fukushima: http://www.greenpeace.org/fukushima-lessons

2) Scenariul Greenpeace Revoluția Energetică pentru Japonia arată cum eliminarea energiei nucleare în 2012 este posibilă, concomitent cu reducerea gazelor cu efect de seră cu 25% până în 2020. Japonia: http://www.energyblueprint.info/1342.0.html. Mondial: http://www.energyblueprint.info

Greenpeace lansează un apel către membrii și susținătorii UDMR, de care în prezent depinde soarta proiectului minier de la Roșia Montană. La granița cu România au fost amplasate bannere sugestive menite să atragă atenția asupra pericolului pe care îl presupune aprobarea proiectului minier, atât pentru Roșia Montană și România, cât și pentru Ungaria.

CE POȚI FACE TU: accesează site-ul http://verespatak.greenpeace.hu/, respectiv: http://greenpeace.ro/rosiamontana/ și scrie președintele partidului, Kelemen Hunor și Ministrului Mediului, Borbély László!

Cere-le să nu își încalce promisiunea făcută în timpul alegerilor, aceea de a nu susține proiectul minier de la Roșia Montană.

Nu uita că, pentru ca apelul tău să ajungă la destinație, trebuie să accesezi linkul de confirmare pe care îl vei primi pe e-mail.

În mai 2010, Greenpeace şi Centrul de Resurse Juridice (CRJ) au cerut Curţii de Apel Bucureşti suspendarea autorizaţiei parţiale de amplasare a Depozitului Final de Deşeuri Slab şi Mediu Radioactive.
Deşi iniţial procesul a fost pierdut în februarie 2011, ulterior Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a dat o decizie definitivă şi irevocabilă împotriva proiectului în ianuarie 2012.

Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) a autorizat construirea unui depozit de deşeuri slab şi mediu radioactive pe raza localităţii Anghel Saligny, judeţul Constanţa. Depozitul ar urma să fie situat la mai puţin de 1 km distanţă de gospodăriile locuitorilor. Contrar prevederilor tratatului de la Aarhus, Statul nu a derulat consultări cu publicul pe tema acestui depozit. Pentru construirea acestui depozit vor defrişate 30 hectare de pădure.
„Problema depozitului de la Saligny este un exemplu clasic de evitare a implicării publice şi de fentare a legislaţiei internaţionale, cauzat parţial de faptul că organismul de reglementare a activităţilor nucleare, CNCAN, nu este unul independent. Acest caz vine în completarea imaginii întunecate pe care energia nucleară o are deja în lume.” declară Ionuţ Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România. „Ne aşteptăm ca şi în viitor accesul populaţiei la adevăr, în privinţa activităţilor nucleare, să fie îngrădit în condiţii similare.” adaugă acesta.
„Legislaţia 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare permite stabilirea amplasamentului, achiziţionarea terenului, precum şi realizarea altor documentaţii precum proiectului tehnic, al planului de amplasament, fără realizarea evaluării strategice de mediu şi a evaluării impactului asupra mediului. Acest lucru este posibil datorită necorelării acestei legi cu legislaţia comunitară, respectiv cu Directiva SEA 42/2001/CE şi 87/335/CEE, transpuse în România prin HG 1076/2004 şi respectiv HG 445/2009”, a declarat Cătalina Rădulescu, avocat Centrul de Resurse Juridice.
ÎCCJ a admis recursul şi a suspendat autorizaţia parţială de amplasare a DFDSMA. Această autorizaţie parţială este emisă de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare în beneficiul Agenţiei Nucleare pentru Deşeuri Radioactive.

Greenpeace şi CRJ au solicitat instanţei şi anularea acestei autorizaţii în iulie 2010. Cererea a fost respinsă de Curtea de Apel Bucureşti în februarie 2011. Recursul este pe rolul ICCJ cu termen în iunie 2012.

Recent, diferite bloguri si siteuri de stiri mi-au atras atentia asupra unui fapt cu care nu sunt foarte ok. La orice cautare pe Google care incepe cu „romanians are” primele rezultate auto-completate nu sunt deloc cum ne-am fi asteptat.
Pe de alta parte, e drept ca nu auzi prea des oameni care sa priveasca partea buna a lucrurilor si mereu se plang (numai in romania se poate asa ceva, bineinteles ca a luat teapa ca doar e in romania ETC – nu mai vreau sa adaug pentru ca stiti cu totii despre ce vorbesc).

Putem schimba asta.

Dar se va intampla doar daca incepem impreuna cu fiecare.
Eu am inceput cu acest post pe blog. Si pentru mine, romanii sunt extraordinari pentru ca sunt niste supravietuitori. Interpretati asta cum vreti.

Pentru tine de ce sunt romanii buni? Scrie! Let Google find you!

Ajuta sa ajuti: http://www.manafu.ro/2011/11/caut-oameni-cu-talent-la-oameni-buni/#more-12652

Daca esti o persoana ambitioasa si dedicata, care cu adevarat vrea sa lupte pentru protejarea mediului, acum ai ocazia sa faci o schimbare!

In perioada 29 august – 26 septembrie, Fundatia Greenpeace Romania recruteaza voluntari în Bucuresti.

Citeste mai multe despre voluntariat in cadrul Greenpeace, inainte sa aplici.

Vino alaturi de noi!

Suntem si pe Facebook, & Twitter , iar aici poti parcurge raportul nostru de activitate ca sa afli mai multe despre cine suntem si ce facem in Romania.

„Doar când ultimul copac a murit, ultimul rau a fost otravit si ultimul peste a fost prins, ne vom da seama ca nu putem manca bani”

„Nu mostenim Pamantul de la parintii nostri, ci il imprumutam de la copiii nostri.”

Irina Bandrabur
Coordonator de voluntari
Irina.bandrabur@greenpeace.ro
www.greenpeace.ro

În legătură cu vizita Președintelui Traian Băsescu la Roșia Montană, organizațiile Greenpeace și Centrul de Resurse Juridice au exprimat urmatorul punct de vedere:

Considerăm că intervenția Președintelui în aprobarea unui proiect privat depășește atribuțiile acestuia prevăzute de Constituție. Un asemenea proiect se poate realiza numai în conformitate cu normele de protecție a mediului și cu legislația în vigoare și nu are legătură cu lașitatea sau curajul politicienilor.

Astfel de proiecte se realizează exclusiv în funcție de voința politică numai în state absolutiste, nicidecum în state de drept, cum se dorește a fi România. De asemenea, atragem atenția că poluarea despre care Președintele afirmă că ar exista la Roșia Montană, nu se poate combate cu o poluare și mai mare și nici spăla cu cianura, cel puțin nu din perspectiva normelor de protecție a mediului.

Ceea ce nimeni nu spune răspicat despre Roșia Montană, este legătura acesteia cu Patrimoniul Național și anume cu vestigiile arheologice clasate ca monumente istorice de Clasa A.

În prezent Ministerul Culturii refuză să facă publice rapoartele arheologice întocmite de investitorul privat SC RMGC SA, existând în acest sens și un litigiu pe rol între CRJ, Greenpeace și Ministerul Culturii.

Finalitatea proiectul minier propus, susținut în mod inexplicabil de Președintele României, este distrugerea Patrimoniului Național, care este unic în lume. Un număr relativ limitat de locuri de muncă, pe termen scurt (maximum 13 ani), nu poate justifica distrugerea unor vestigii atât de însemnate.

Solicităm Președintelui României să sprijine interesul public, așa cum o cere funcția pe care o ocupă și nu interesul privat al unei societăți comerciale, indiferent de participația Statului Român în acest proiect.

Urmareste Greenpeace Romania pe Facebook
Sprijina campaniile Greenpeace cu o donatie aici
Citeste aici raportul de activitate pe anul 2010

Directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică a declarat joi că o țintă distrusă în 2007 de către avioanele de război israeliene în deșertul sirian a fost un reactor nuclear secret.

Statele Unite au declarat că ținta fusese un reactor, iar potrivit unor rapoarte ale Agenției, acest lucru ar putea fi adevărat. La o conferință de presă susținută la Paris, directorul Agenției, Yukia Amano, a declarat că instalația era „un reactor nuclear aflat în construcție”.

Mai târziu, Agenția a emis o declarație în care nu se afirma că „situl respectiv a fost cu certitudine un reactor nuclear,” de unde reiese faptul că afirmațiile domnului Amano nu au reflectat politica oficială.

Sursa: NY Times

www.greenpeace.ro

Semneaza petitia impotriva noilor reactoare nucleare din Romania